29 septembrie – Ziua Mondială de Conștientizare privind risipa și pierderile alimentare

O treime din alimentele bune pentru consum ajung anual la gunoi, în timp ce milioane de oameni suferă de foame. Din anul 2019, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, pe 29 septembrie este marcată Ziua Mondială de Conștientizare privind Risipa și Pierderile Alimentare. Evenimentul, instituit cu sprijinul FAO și UNEP, atrage atenția asupra necesității reducerii pierderilor alimentare și a dezvoltării durabile, în contextul în care 733 de milioane de oameni trăiesc în insecuritate alimentară.

OLEG PARASCHIV, directorul Băncii de Alimente din Moldova:

,, De fiecare dată când irosim un produs trebuie să ne gândim că un litru de lapte pe care noi îl aruncăm, el de fapt consumă o tonă de apă. Acea tonă de apă nu este doar apa consumată de animale, este acea apă folosită la irigarea câmpurilor pentru a crește nutrețurile folosite pentru animale, apa care se folosește la curățarea grajdurilor, la curățarea utilajelor înainte de muls sau chiar la procesul de ambalare a acestui litru de lapte.”

În Republica Moldova, nu există un sistem oficial de monitorizare a risipei de alimente, însă potrivit estimărilor IDIS „Viitorul”, anual sunt aruncate între 71 și 75 kg de produse alimentare per cap de locuitor – echivalentul a circa 180 de mii de tone, adică 3 mii de vagoane de marfă. În același timp, rata sărăciei absolute este de 33,6%. Chiar și așa însă de-a lungul anilor oamenii susțin că încearcă să fie mai conștienți de impactul risipei alimentare și se implică activ pentru combate acestă practică.

,,Dacă rămâne pâine, eu o usuc, după o dau la rațele de la lac. De regulă, alte alimente nici nu rămân, dacă laptele a expirat pregătesc oladi sau clătite, la mine niciodată nu rămân produse pentru a fi aruncate.”

,, Noi le ducem la animale, la vecini, restul la gunoi, care nu mai pot fi consumate. Ne stăruim să minimalizăm rămășițele.”

,, Mă stărui de mult timp să o reduc, încerc să cumpăr mai puțin pentru că așa am fost învățată, dar reușesc puțin câte puțin. Mi-am propus să reușesc mai mult.”

,, Eu nu pot să îmi permit să trăiesc acum cum era în trecut, nu rămâne niciodată alimente, și nu arunc nimic.”

,, Eu reușesc să minimalizez impactul, să nu am atât de multe deșeuri pentru a le arunca.”

,, Alimentele care nu reușesc să le consum, încerc să mai dau la câini, la păsări pâine, la rațe în parcuri nu arunc niciodată.”

Experții atrag atenția că risipa de alimente nu are doar impact social, ci și ecologic – aproximativ 8% din gazele cu efect de seră sunt generate de deșeurile alimentare. La nivel global, 40% din pierderi se produc în gospodării, 25% în sectorul de producere, 25% în procesare și 15% în comerț. Atât consumatorii, cât și operatorii economici sunt îndemnați să prevină aruncarea alimentelor prin planificarea cumpărăturilor, donații și colaborarea cu Banca de Alimente, transformând risipa în resursă și contribuind la o societate mai sustenabilă.

Banca de Alimente din Moldova încearcă să diminueze aceste fenomene, recuperând din 2021 peste 449 de mii de kg de produse alimentare, distribuite în servicii sociale și transformate în aproape 900 de mii de porții de mâncare.