Utilizarea gunoiului de grajd poate reduce nevoia de a achiziționa îngrășăminte

Utilizarea gunoiului de grajd poate reduce, cel puțin temporar, nevoia de a achiziționa îngrășăminte.

Datele privind conținutul de nutrienți de bază ai gunoiului de grajd variază destul de semnificativ în funcție de sursa de origine. De regulă, un metru cub conține 4,3 kg de azot, 3,3 kg de fosfor (exprimat ca P2O5) și 2,3 kg de potasiu (exprimat ca K2O). Prin urmare, folosind o doză de gunoi de 30 m3 la hectar, introducem în sol 129 kg N, 99 kg P2O5 și 69 kg K2O. Această cantitate de N se găsește, de exemplu, în 280 kg de uree.

Exemplu de utilizare

Doza se reduce cu 2 kg N pentru fiecare tonă de gunoi dată direct porumbului şi, respectiv, cu 1 kg N, când aplicarea gunoiului s-a făcut la planta premergătoare. Doza se reduce pentru fiecare tonă de gunoi cu 1 kg P2O5, când aplicarea s-a făcut direct porumbului şi cu 0,5 kg P2O5, pentru fiecare tonă de gunoi aplicată plantei premergătoare. Pentru fiecare tonă de gunoi doza se reduce cu 2,5 kg K2O/t, când gunoiul se aplică direct şi cu 1 kg K2O/t, când gunoiul s-a aplicat plantei premergătoare.

În medie, gunoiul de grajd conține: aproximativ 0,5% azot, 0,3% fosfor, 0,7-1,0% potasiu, 0,5% calciu, 0,2% magneziu și microelemente. Această compoziție variază în funcție de originea gunoiului de grajd și chiar de tehnologia de hrănire. Aceste informații sunt importante pentru planificarea fertilizării. Gunoiul de grajd îmbunătățește proprietățile fizice și chimice ale solului și are un efect pozitiv asupra modificărilor microbiologice.

Se crede în mod obișnuit că îngrășămintele naturale sunt o sursă bogată de micronutrienți pentru plante. Cu toate acestea, atunci când aruncăm o privire mai atentă la valorile individuale și la viteza cu care gunoiul de grajd este descompus, se dovedește că este posibil să nu satisfacă nevoile nutriționale ale unor culturi în raport cu microelementele necesare.

Exemplul rapiței

Gunoiul de grajd este sărac în bor.

Microelemente

g/to

B

5.3

Cu

5.0

Mn

65.0

Mo

0.43

Zn

35

Rapița este borofilă, iar borul din gunoiul de grajd nu este suficient. Rapița are nevoie de bor în fiecare etapă vegetativă. Conform datelor, pentru 1 tonă de producție de semințe, rapița ia peste 100-150 g.

Cu 30 de tone de gunoi de grajd, introducem doar 150 g de B, ceea ce chiar nu este mult. Ar fi suficient pentru aproximativ 1 tonă de rapiță. Dar nu este. Trebuie amintit că într-un an de la folosirea gunoiului de grajd, plantele absorb doar 12% din microelementele din gunoiul de grajd.

Microelemente (g/to):

Sursa gunoi

Fe

B

Mn

Zn

Cu

Vaci

17000

156

2590

1296

162

Suine

18000

120

2160

1602

168

Borul trebuie să fie disponibil de la începutul sezonului de vegetație

Mai există o problemă – gunoiul de grajd se va descompune atunci când este cald și umed. Borul, pe de altă parte, nu se mișcă în plantă, așa că dacă nu este în sol, planta se va confrunta cu un deficit al acestuia.

Toți micronutrienții ar trebui să fie disponibili încă de la începutul vegetației, adică din perioada de toamnă și primăvara devreme, când este cea mai mare dinamică a absorbției de azot. Pentru că o bună eficiență a fertilizării cu acest ingredient apare atunci când ingredientele sunt bine echilibrate. Rapita absoarbe 70% din necesarul nutrițional până la perioada de înflorire. Până atunci, are nevoie și de acces la micronutrienți pentru ca acest azot să poată fi preluat, transportat și transformat în mod corespunzător. De aceea, printre altele, în tehnologia de fertilizare a rapiței cu randament ridicat, se ține cont de profilaxia cu micronutrienți – a explicat consultantul AGRIMASAT.