Sărăcia se extinde în Republica Moldova

Care sunt veniturile populației, cum au fost ele afectate de numeroasele crize care afectează Republica Moldova (criza energetică, criza regională provocată de războiul din Ucraina, creșterea prețurilor, precum și criza sanitară apărută pe fondul pandemiei de COVID-19), impactul asupra demografiei și a ratei migrației, importanța capitalului social, deficiențele de sistem și care sunt pașii de urmat – au fost doar câteva dintre temele abordate la dezbaterea organizată joi 23 iunie de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, pe platforma Agendei Naționale de Business.

Directorul executiv CBS – AXA a vorbit despre cele 5 tipuri de capital ale unei țări și a subliniat importanța capitalului social în dezvoltarea economică a țării. Prin argumentele prezentate, el a demonstrat legătura directă reducerea veniturilor populației ca urmare a inflației și pierderea încrederii în autoritățile statului.

Expertul ANB / IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a făcut o trecere în revistă a veniturilor populației, care arată că în 2022, acestea vor fi cu 13% mai mici decât anul trecut, din cauza creșterii prețurilor. El a remarcat că situația e cu atât mai gravă cu cât până acum moldovenii cheltuiau pe hrană în jur de 40% din venituri, iar inflația va duce și mai sus acest procent. Șocul va fi cu atât mai mare, cu cât scumpirile au afectat și resursele energetice.

Reprezentantul Agroindsind a atras atenția că în agricultură salariul mediu este de 65% din salariul mediu la nivel național și a vorbit despre neajunsurile legii zilierilor, în special pe partea de reglementare a anilor de stagiu de cotizare.

Patronatul din Construcții a ridicat problema legislației deficitare, care îngreunează activitatea, și a atras atenția că veniturile la buget vor crește doar dacă sunt respectate regulile de către toți cei vizați, agenți economici și autorități. Reprezentantul patronatului a subliniat că din păcate, la toate discuțiile cu autoritățile, atât la nivel de Guvern cât și de Parlament, cei de la patronate sunt doar ascultați, dar niciodată auziți.

Edvard Bulgac a comparat societatea din Moldova cu un stup, în care fiecare are rolul său bine determinat și de care ceilalți trebuie să țină cont. El a vorbit și despre situația actuală de pe piața cerealelor, în condițiile în care pe plan extern prețurile au crescut, în timp ce în țară prețurile sunt menținute la nivel scăzut, iar exporturile sunt blocate sau se fac cu dificultate în lipsa transportului.

Reprezentanții mediului academic au atras atenția asupra faptului că politicile sociale trebuie corelate cu cele economice, astfel încât să fie promovată crearea de noi locuri de muncă generatoare de taxe și impozite și mai puțin asistența socială pentru populația activă.

S-a discutat și despre corelația dintre salarizare și productivitatea muncii, în sensul în care veniturile nu pot fi crescute într-un ritm mai rapid decât majorarea productivității. La fel, creșterea pensiilor nu poate fi făcută fără majorarea populației active, în condițiile în care migrația afectează în special tineretul – populația activă.

Un alt aspect pus în discuție a fost cel legat de discrepanța uriașă de venituri între Chișinău, restul mediului urban și cel rural. În special când vine vorba de pensii, mediul rural e dezavantajat, pensiile din mediul rural fiind mult mai mici, iar 60% dintre pensionarii din agricultură nu ajung nici măcar la pensia minimă.

Expertul ANB / IDIS Viitorul, Igor Munteanu a remarcat faptul că dialogul social e foarte important și că întărirea legislației va duce la creșterea capitalului social și îmbunătățirii celui uman.

A fost o primă dezbatere dedicată sărăciei și impactului inflației asupra populației. IDIS ”Viitorul” își propune să continue seria acestor dezbateri la care să dezbată și politicile adoptate de autorități, gradul de eficacitate al acestora, precum și alte propuneri și soluții pentru ameliorarea situației.