Salariul în plic nu duce la nimic – pierderi anuale de 15 mlrd

“Salariul în plic este o iluzie” sau “Salariul în plic nu duce la nimic” sunt doar câteva din titlurile campaniilor sociale de sensibilizare și informare ale Serviciului Fiscal de Stat de-a lungul anilor. Cu toate acestea ocuparea informală și salariile în plic rămân o realitate a mediului economic din Republica Moldova.

Aceasta se manifestă prin faptul că aproape fiecare a IV-lea persoană din populația ocupată activează informal, percepțiile în societate privind salariile în plic indică asupra a circa 30 la sută din fondul de remunerare a muncii, iar în rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7 la sută din PIB. Autorul acestei analizei este Stas Madan, director program „Mediu de Afacei și IMM” în cadrul Expert-Grup.

Motivațiile pentru acest fenomen sunt atât de partea angajaților (dorința unui venit curent mai mare, neîncrederea cetățenilor în contractul social, percepția privind calitatea serviciilor publice), cât și de partea firmelor (persistența numerarului în tranzacții, percepția costurilor ridicate de conformitate, costuri reduse de neconformitate). Costurile reduse de neconformitate se datorează și faptului că Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) nu posedă pârghii reale de a lupta cu munca informală. Instituția dată nu poate efectua controale inopinate și nu poate impune sancțiuni, aceasta fiind inclusiv în contradicție cu convențiile internaționale ale Organizației Mondiale a Muncii la care Republica Moldova este parte. Astfel, analiza dată abordează vulnerabilitățile instituționale în contracararea muncii nedeclarate și subdeclarate și ce prevede reforma inspectoratului de stat al muncii aflată în derulare. Totodată, sunt prezentate și recomandări pentru implementarea cu succes și impact a reformei date.

Totodată conform datelor studiului, pe sectoare economice, cea mai mare parte a populației ocupate informal (192.000 în 2021) se regăsește în agricultură (61,2% din total ocupare informală) și construcții (22,1% din total ocupare informală), fiind urmate de comerț și HoReCa (împreună formează 6,6% din total ocupare informală).

După tipul unității de producție în care activează, cea mai mare parte a populației ocupate informal este prezentă în întreprinderile sectorului informal definite ca întreprinderi individuale neînregistrate (fără statut de persoană juridică) cu un număr de 142.900 de persoane. Deloc de neglijat este și numărul persoanelor care activează informal în cadrul unor întreprinderi aferente sectorului formal, unde unitățile economice sunt înregistrate oficial – circa 47.700 de persoane, susţine expertul.

Stas Madan, director program Expert-Grup: „Munca nedeclarată reprezintă o deviere de la contractul social cu impact nociv asupra populației, firmelor și statului. Pentru a înțelege cel mai bine efectele nefaste ale economiei informale este suficient să consemnăm care sunt criteriile statistice în baza cărora persoanele sunt incluse în categoria de sector informal și anume: i) pentru acești angajați nu se plătesc contribuții de asigurări sociale, ii) ei nu beneficiază de concediu anual plătit, iii) de asemenea, nu beneficiază, în caz de boală, de concediu medical plătit.”

Însă fenomenul muncii nedeclarate se extinde mult chiar și peste tot ce înseamnă economie informală, iar aceasta se manifestă prin nedeclararea sumei totale a salariului achitat salariaților sau altfel spus – „salariile în plic”. Datele studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19” relevă că potrivit percepțiilor firmelor, circa o treime din companii practică „salarii în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate.

Drept rezultat, potrivit estimărilor aceluiași studiu, în perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent, majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%.