Reforme majore la concedii, salarii și pensii

Concedii mai scurte și reguli noi de pensionare. Guvernul pregătește una dintre cele mai ample reforme sociale din ultimii ani, care va afecta direct sute de mii de angajați din sectorul public. Autoritățile susțin că noile măsuri vor reduce inechitățile și vor face sistemul mai predictibil.

Începând cu 1 ianuarie 2027, concediul anual minim plătit va fi calculat în zile lucrătoare și nu în zile calendaristice. Astfel, durata minimă a concediului de odihnă va fi de 22 de zile lucrătoare, în loc de 28 de zile calendaristice.

NATALIA PLUGARU, ministra Muncii și Protecției Sociale:

„Prin trecerea de la zile calendaristice la zile lucrătoare, ne propunem să aducem mai multă claritate, predictibilitate și corectitudine. Atunci când concediul este exprimat în zile calendaristice lucrătoare, atât angajatorul cât și angajatul trebuie să facă permanent conversii, calcule pentru a înțelege câte zile efective de odihnă s-au acordat. Iar atunci când concediu este exprimat în zile lucrătoare, fiecare persoană știe exact câte zile de odihnă primește.”

În paralel, Guvernul intervine și asupra pensiilor speciale, unde autoritățile spun că actualul model nu mai corespunde realităților demografice și economice. Noile reguli vor urmări menținerea specialiștilor cu experiență mai mult timp în sistem, dar și apropierea treptată de principiile aplicate în sistemul general de pensii.

NATALIA PLUGARU, ministra Muncii și Protecției Sociale: ,, Prima schimbare importantă este introducerea unei vârste clare de pensionare. Aceasta va crește gradual de la 45 de ani în anul 2027 până la 50 de ani în anul 2036. Vorbim despre o tranziție de aproape 10 ani. Nu este o modificare bruscă, este una lentă, previzibilă și vârsta de pensionare va crește cu șase luni în fiecare an.”

În același timp, aproximativ 170 de mii de angajați din sectorul bugetar ar putea beneficia de majorări salariale în urma reformei promovate de Guvern. Măsura vizează mai multe categorii profesionale, printre care cadrele didactice, personalul tehnic, funcționarii din administrația publică locală și centrală, dar și angajații din ordine publică, sănătate, cultură și sport.

Potrivit autorităților, reforma are drept scop diminuarea dezechilibrelor salariale dintre diferite domenii ale sectorului public și sporirea atractivității locurilor de muncă din sistemul bugetar.

ANDRIAN GAVRILIȚĂ, ministrul Finanțelor: ,,Ne referim aici la circa 60.000 de oameni din domeniu educație, un domeniu esențial pentru viitorul țării noastre, vorbim de circa 50.000 de muncitori angajați tehnici, vorbim de circa 20.000 de angajați din primăriile și administrația publică, 17.000 de angajați care asigură ordinea publică în țara noastră, vorbim despre cei din sănătate, vorbim despre cei din cultură și sport. Majoritatea acestor oameni care ne asigură funcționarea statului vor avea majorări între 10 și 30 de procent, în dependență de cât de echitabil s-au făcut aceste creșteri în anii precedenți.”

Reforma urmează să fie implementată treptat până în anul 2032, cu o evaluare intermediară planificată pentru 2029. Autoritățile susțin că măsurile fac parte dintr-un proces amplu de modernizare a administrației publice și de consolidare a disciplinei bugetare, astfel încât cheltuielile salariale să se mențină în limita a 9 la sută din PIB.

Proiectul rămâne în consultări publice până pe 2 iulie 2026, perioadă în care propunerile și observațiile părților interesate vor fi analizate înainte de forma finală a documentului.