Piscicultorii din Moldova mizează pe sprijinul președintelui

Asociaţia Națională a Piscicultorilor din Republica Moldova a transmis o scrisoare deschisă către Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu solicitarea de a respinge promulgarea Legii din 17.11.2022 cu privire la piscicultură, deoarece această lege ar putea distruge această ramură, scrie noi.md.

Piscicultorii au rugat șefa statului să respingă promulgarea Legii nr.318 din 17.11.2022 în varianta adoptată de Parlament şi să trimită legea la reexaminare, cu scopul de îmbunătățire, reieșind din practica României – membră a Uniunii Europene.

În scrisoarea Asociaţiei Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova se menționează faptul că la şedința plenară din 17.11.2022, Parlamentul Republicii Moldova, a adoptat în a doua lectură Legea nr. 318 pentru modificarea unor acte normative.

Piscicultorii au menționat că această lege, a fost elaborată netransparent, cu încălcarea principiilor activității de legiferare stabilite de art. 3 alin. (1), lit. a).,b), şi c) şi alin. (3) a Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, precum şi cele stabilite de art. 4 lit. c). şi e) a Legii 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, fără a mai ține cont de specificul domeniului propus pentru reglementare, de Legislația Uniunii Europene şi experiența altor state europene.

Ei au atras atenție asupra faptului că, conform Legii adoptate, cuantumul plății este ireal, e de nesuportat pentru întreprinderile piscicole, 2,0% – 1469,41 lei/ha, 10% – 7347,02 lei/ha.

”Iată anume cuantumul plății pentru terenurile fondului apelor, de așa mărime e o catastrofă pentru piscicultură. Consiliile locale vor decide mărimea plăţii de arendă. Aceasta e și marea problemă”, se spune în scrisoarea deschisă a Asociaţiei Națională a Piscicultorilor din Republica Moldova către Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

În ea se menționează, de asemenea, că legiuitorul nu a prevăzut nici o cale şi nici o condiție dreaptă şi echitabilă pentru proprietarii construcțiilor hidrotehnice, care nu vor putea achita această redevenţă, fiind exagerat de mare.

Piscicultorii au menționat că, cuantumul redevenței, trebui să fie echitabil şi proporțional în raporturile dintre stat şi întreprinzător, aşa precum este stabilit la principiile de bază ale art. 4 lit. e) al Legii 235/2006.

Ei au subliniat că lacurile de acumulare, iazurile sânt vitale pentru piscicultură (producerea peștelui) și agricultură (irigarea terenurilor). Lacurile, iazurile, sunt întreținute în stare tehnică normală de exploatare din resursele financiare ale întreprinderilor piscicole. Nici o întreprindere agricolă, care irigă terenurile proprii din lacurile de acumulare, iazurile întreprinderilor piscicole, n-au alocat și nu alocă resurse financiare pentru reparația și întreținerea lacurilor de acumulare, iazurilor. Dar aceste lucrări sânt destul de costisitoare.

Anual, multe iazuri rămân fără apă, ori cu un nivel foarte mic de apă (0,8-0,7m.), ca rezultat al secetei. Prin urmare, nu sânt utilizate în piscicultură şi întreprinderile suportă pierderi.

Asociaţia Națională a Piscicultorilor din Republica Moldova a menționat că, totodată, nu s-a ținut cont și de art. 2 a Legii apelor, unde este stipulat că din terenul fondului apelor fac parte și mlaștinile (stufărișul din coada lacului, iazului), fâșiile riverane, terenul de sub construcții (diguri). Aceste terenuri nu pot fi utilizate pentru creșterea peștelui, sunt terenuri fără apă. Prin urmare nici arenda nu poate fi impusă pentru terenurile de sub mlaștini, fâșii riverane, diguri.

În același timp, Legea nr.318 din 17.11.2022 prevede plată și pentru terenurile fără apă (mlaștini, fâșii riverane, terenurile de sub diguri) deoarece fac parte din terenul fondului apelor. Ei mai menționat că, conform Codului Fiscal impozitul funciar se percepe de pe suprafață acvatică (oglinda apei), e logic, dar nu de pe suprafaţa terenului fondului apelor.

Piscicultorii au subliniat că Republica Moldova a declarat vectorul de integrare europeană, are loc procesul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia europeană. Dacă cu adevărat se doreşte acest lucru, atunci trebuie să analizăm practica României, membră a Uniunii Europene, cu scopul de îmbunătăţire a Legii nr.318 din 17.11.2022.

Astfel, mărimea redevenţei pentru terenurile pe care sunt amplasate amenajări piscicole, conform modului de calcul al României, constituie de la 300 până la 600 lei md/ha, iar în Republica Moldova, de la 2% – 1469,41 lei/ha, până la 10% – 7347,02 lei/ha. Astfel, pentru comparație, redevența ce se achită în România, este de la 3,0 – 14,0 ori mai mică, decât cea stabilită prin Legea nr.318 din 17.11.2022, propusă pentru a fi promulgată.

Asociaţia Națională a Piscicultorilor din Republica Moldova a menționat că Legea nr. 318 din 17.11.2022. în varianta actuală, va crea un dezastru total în ramura piscicolă şi ca rezultat, vor falimenta multe întreprinderi din ramură.

Totodată, aplicarea în Republica Moldova a practicii României, pentru posesia/folosința terenului fondului apelor, va permite supraveţuirea întreprinderilor piscicole, păstrarea locurilor de muncă şi producerea peştelui autohton, pentru necesităţile populaţiei. În ramura piscicolă activează peste 12 mii de lucrători, în spatele cărora sânt familiile lor.

Asociaţia Naţională a Piscicultorilor a prezentat autorilor proiectului de Lege formulele de calcul al redevenţei aplicabile în România, pentru terenurile pe care sunt amplasate amenajări piscicole.

Însă, autorii proiectului de Lege au ignorat toate propunerile de a studia practica României care este practică europeană. Formula de calcul a redevenței lacului/iazului a fost elaborată cu 130 de ani în urmă (anul 1890) în Franța, fiind una corectă pentru ramura pisciculturii, care a fost preluată ulterior și de alte țări europene, inclusiv şi România.

În scrisoarea deschisă a Asociaţiei Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova se menționează faptul că, din cauza secetei din ultimii ani, situaţia economico-financiară a întreprinderilor piscicole este şi aşa dezastruoasă. Pînă în prezent au falimentat multe ferme piscicole şi 3 întreprinderi piscicole mari: Combinatul piscicol din Cahul (amplasat în extravilanul s.Crihana şi s.Manta), gestiona peste 1200 ha de suprafeţe acvatice); Întreprinderea piscicolă din Malovata (s. Malovata, r-nul Dubăsari), gestiona pese 450 ha; Întreprinderea piscicolă din Palanca (s.Palanca, r-nul Ştefan-Vodă) gestiona peste 400 ha.

În contextul celor expuse, Asociaţia Naţională a Piscicultorilor din Republica Moldova solicită președintelui Maia Sandu ca, în scopul excluderii fenomenului de corupere, în Lege, cuantumul plăţii pentru posesia/folosința terenurilor fondului apelor, trebue să fie fix, concret, fără devieri.

Piscicultorii au propus, de asemenea, de elaborat, pentru Republica Moldova, formula de calcul al redevenţei aplicabile pentru terenurile pe care sunt amplasate amenajări piscicole, reieşind din practica României (Decizia nr. 361 din18/08/2020 a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din România).

”Mult stimată doamnă Președinte! Mizăm mult pe susţinerea Dumneavoastră, garant al Constituţiei Republicii Moldova şi a vectorului European, solicităm să respingeţi promulgarea Legii nr.318 din 17.11.2022 în varianta adoptată de Parlament şi trimiterea legii la reexaminare, cu scopul de îmbunătăţire, reieşind din practica României – membră a Uniunii Europene”, au subliniat în scrisoare membrii Asociaţiei Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova.