Pășuni și drumuri arate într-un sat din raionul Drochia

Cu fiecare an, satul Hăsnășenii Mari din raionul Drochia are tot mai puține suprafețe de pășuni. S-ar întâmpla din cauza unor agenți economici care ară imașurile pentru a-și extinde terenurile agricole pe care le gestionează. Potrivit autorităților locale, agricultorii ar fi acaparat 20 de hectare de pământ, fără a achita un ban în bugetul primăriei. Mai mult, unele drumuri au ajuns să măsoare doar doi metri în lățime, scrieNordNews.

„Treptat, în fiecare an se observă cu ochiul liber că din aceste pășuni, unde oamenii își pasc vitele, se micșorează treptat. Liderii noștri dau vina pe tractoriști, că nu au dat ei comanda, dar că tractoriștii au arat pământurile”, spune primarul Tatiana Bologa.

„Este problema că în funcțiile de consilieri vin lideri agricoli, toți cu interese personale. Se folosesc de moment pentru a lua un pământ neidentificat, neînregistrat, în interese personale. În cazul dat îl avem pe președintele comisiei agrare, domnul Mazurchevici, care este lider agricol”, declară Rodion Obadă.

De cealaltă parte, unul dintre agricultorii care ar fi arat din pășuni susține că de vină sunt, de fapt, autoritățile locale care nu au efectuat delimitarea terenurilor.

„Eu am patru hectare în plus, la stâna de oi vreo două hectare și mai la vale de vie-2 ha. Nu mă încălzesc aceste pământuri 100 de ani. Trebuie de arătat pe hartă care sunt pășunile pentru ca liderii să nu le are.”

Primarul declară că vrea să facă regulă în acte, dar acest lucru este imposibil la moment.

„De doi ani de zile, la noi merg măsurările masive. E un proiect pe Moldova pe care l-am așteptat de mulți ani. Noi acum nu putem face niciun fel de măsurări, nici înregistrări la ASP, nu putem deschide niciun număr cadastral”, mai zice primarul.

După ședința de astăzi a consiliului, administrația publică locală intenționează să facă un demers către Inspectoratul Ecologic de Stat pentru ca agenții economici care se fac vinovați să fie pedepsiți conform legii.

„Va veni ecologia, va aplica o amendă contravențională de vreo mie-două de lei, dar ani la rând, pământul acesta a fost folosit și cineva a avut de câștigat, dar nu bugetul primăriei. Este o pagubă considerabilă”, menționează Andrei Arhirii.

Învinuită este și secretara primăriei care, anterior, a scos de pe ordinea de zi a consiliului local o chestiune cu privire la formarea unui bun imobil.

„Spun că eu am scos-o. Nu eu, tot ei au scos-o. Au plecat în teritoriu să formeze acel bun imobil și s-a constatat că terenul nu este al primăriei, dar al unui cetățean din localitate. Câteva sote alături, într-adevăr este bunul primăriei, dar noi nu putem forma acum bun imobil pentru că pe întreg teritoriu al Republicii Moldova merg măsurări masive. Doar în urma măsurărilor, primăria va avea numere cadastrale la tot pământul care aparține administrației publice locale. Din acest motiv s-a scos întrebarea de pe ordinea de zi. Nu-i nici un fals în acte, falsul în acte are loc atunci când schimbi ceva”, zice Gabriela Chiriac.

Amintim că, Planul Național de Dezvoltare pentru anii 2023-2025 include o serie de proiecte cu privire la agricultură. Este vorba despre delimitarea terenurilor agricole din Republica Moldova, intabularea cu numere cadastrale și crearea hărții digitale a terenurilor.