,,Ne chinuim ca să supraviețuim”

Într-o lume digitalizată și modernizată, nevoile cotidiene ale sătenilor din Moldova rămân adesea neglijate. Într-un peisaj rural pitoresc, oamenii luptă zi de zi cu provocări precum accesul la servicii de bază, energie electrică, sau salarii decente. Printr-un efort de a aduce în atenție aceste probleme, echipa noastră a explorat realitățile și problemele moldovenilor din zonele rurale, evidențiind lupta lor pentru a-și asigura un trai sănătos și prosper.

Obstacolul cel mai mare din acest an, spun sătenii, este seceta. Chiar dacă oamenii încearcă să ofere tot consumul de apă necesar culturilor, totuși, nu este suficient.

,,În grădină mai udăm, dar pe deal cât dă Dumnezeu. Dacă va ploua, chiar și până diseară, va fi totul bine. Porumbului îi trebuie apă ca să fie știulete. Pe noi cel mai tare ne doare porumbul, deoarece dacă nu va ploua, nu îl vom avea.’’

,,Slab, slab de tot, că nu sunt ploi. Nu a plouat deloc. Mai udăm noi cu furtunul, dacă nu ne dă Domnul, mai udăm noi câte un pic.’’

,,Recolta e urâtă la noi, se usucă în grădină tot. Am văzut o foame. Să nu mai de-a Domnul să fie așa ceva, că nu avem ce mânca deloc.’’

Totodată, sătenii afirmă că seceta nu este singura provocare. Pe lângă lipsa de ploi, aceștia se confruntă cu diverși dăunători, care produc mari pagube.

,,Bolile sunt pe primul loc la noi. Încă așa boli la plantele noastre de grădină nu am avut. Chiar și fasolea, și dovleceii au prins acești păduchi. Roșiile le-am pus din primăvară, acum le-am smuls și am pus altele mai mici, iar acum dimineață a venit mildiul. Copacii de asemenea, suferă.’’

În același timp, moldovenii se arată nemulțumiți și de prețurile de pe piață, în special carburanții, care au crescut considerabil în plin sezon agricol.

,,E scump. La piață când țăranul se duce să vândă producția, îi pune așa niște prețuri, că omul mai bine deja o aruncă în râpă. Drumul costă mult, masa mult, aparatul de casă, impozite…iar atunci când iese, omul trebuie să mai scoată din buzunar să mai plătească pentru ceea ce muncește.’’

,,Dimineață m-am trezit la ora cinci am hrănit puii și am priponit vițica. Mi-am luat sacul și i-am umplut cu buruiene pe noapte, întrucât iarba e uscată și vițica nu se satură. Pentru vite cumpăr nutreți. Cumpăr baloți de lucernă, de paie sau de orz. Prețurile clar că sunt mari, dar ne descurcăm așa cum putem.’’

,,Avem purcel, avem pui, rațe mute, găini bătrâne. Le facem amestec din porumb, grâu, macuc. Prețurile sunt cam mari, dar ce să facem? Ne chinuim ca să supraviețuim.’’

,,Pentru agricultură ar trebui să fie mai ieftin. Acesta care are tractor să plătească tot?’’

,,N-aș zice că sunt ieftine. 18 lei pentru cei de la țară e foarte scump. Luăm o bătrâna care are pensia de 2000 de lei. Chiar să vorbim și despre salariu nostru. Nu e așa mare. 4000 de lei acesta e salariu? Trăim de la salariu la salariu. E scump. O semănătoare și un cultivat e 12-14 lei/ha, aratul de toamnă e iarăși 14 lei, iar când socoți nu îți iese nimic, la același porumb sau floarea-soarelui. Încetișor. Luăm de acolo, punem acolo.’’

,,Asta deja nu e bine. Atunci când e cel mai mult de lucru s-au scumpit. În curând iese secerișul și se scumpește.’’

Totuși, dacă pensiile și salariile ar crește, spun oamenii, situația ar fi alta. Sătenii declară că majoritatea banilor pleacă pe pâine, lactate și comunale, iar rareori le mai rămâne câte ceva de rezervă.

,,Pensia de-abia va fi peste o săptămână, iar eu numai 20 de lei am. Deja rabd, ce să fac. Trebuie să cumpăr pâine, la pâine altceva, iar banul se duce. Ce ajunge 2000 și ceva de lei? Nimic.’’

,,Avem și eu, și soțul 2500 de lei pensia. Pentru pâine, pentru lapte sau smântână. Sare trebuie, zahăr trebuie. Lumina și gazul sunt scumpe.’’

Potrivit unui sondaj realizat de Banca Națională a Moldovei, principalele surse ale veniturilor unei familii din Republica Moldova rămân a fi salariul – 61 la sută dintre respondenți și pensia – 36 la sută.