Moldova, țara agrară, cu fructe și legume din străinătate pe rafturi

Cunoscută drept o țară agrară, R. Moldova importă cantități impunătoare de fructe, legume, carne și lactate, arată datele statistice pentru 2011-2021. Experții explică fenomenul prin prețurile mai mici la unele produse de import și prin starea deplorabilă în care a ajuns sectorul zootehnic, scrie Radio Europa Liberă.

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) oferite Europei Libere arată, printre altele, că importurile de mere au crescut în 2018 de nouă ori față de anul precedent, până la 8.685 de tone. În ultimii 3 ani, R. Moldova importă în jur de 3.000 de tone de mere, în timp ce producătorii de fructe stau cu depozitele pline, inclusiv din cauza interdicțiilor impuse de Rusia, o piață de care sunt încă puternic legați.

Șeful Direcției politici în sectorul vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Viaceslav Grigorița, a spus Europei Libere că importurile de mere nu ar trebui să fie mari, având în vedere că producția locală acoperă consumul intern.

Potrivit lui, deși pare paradoxal, acest fenomen are o explicație. Funcționarul face referire la Polonia, cel mai important jucător de pe piața europeană, care produce cantități mari de mere și le exportă la prețuri mici. Astfel, merele autohtone de calitate inferioară se vând fabricilor de procesare cu 1,2-1,4 lei kilogramul, iar cele pentru consum aduse din Polonia costă la fel, atunci agenții economici vor alege merele poloneze.

Alte țări din care se importă mere sunt Italia și Ucraina.

„Noi compensăm prin calitate. Pe lângă calitate, avem acel gust deosebit al mărului moldovenesc. Până la urmă, consumatorul decide. Este o țară liberă ca și în orice altă țară”, a spus Viaceslav Grigorița.

R. Moldova importă și cantități mari de pepeni verzi, în special din Ucraina, Turcia și Grecia, recordul fiind atins în 2020, când în țară au fost aduse aproape 15.500 de tone.

Pe de altă parte, importurile de struguri au scăzut în perioada 2011-2021, ajungând la câteva sute de tone anual, din țări ca Spania, Namibia, Italia și Chile.

Dintre legume importate, cele mai mari cantități sunt de cartofi, țările furnizoare fiind Belarus, Federația Rusă, Ucraina și România. Volumul maxim, de 60.400 de tone, a fost atins în 2019. Șeful Direcției politici în sectorul vegetal susține că importurile mari de cartofi se explică inclusiv prin faptul că agricultorii îi aduc din străinătate pentru a-i utiliza în calitate de material semincer.

În R. Moldova mai sunt importate cantități mari de roșii, castraveți, ardei, ceapă și morcovi. Pe de altă parte, importurile de usturoi au scăzut de două ori, în 10 ani.

Comentând faptul că pe rafturile din magazine se găsesc, în mare parte, roșii și castraveți de import, Viaceslav Grigorița susține că principala cauză este lipsa de competitivitate a producției autohtone. Țările din care sunt aduse acestea, cum ar fi Turcia sau Spania, au condiții climaterice mai favorabile și au infrastructura pentru a crește legume în sere, pe suprafețe mari. Prin urmare, costurile de producție și, respectiv, prețurile sunt mai mici față de legumele din R. Moldova.

De asemenea, în timp ce în țară se cultivă floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, importurile de ulei s-au majorat de peste șase ori în decurs de 10 ani, iar cele de zahăr – de peste patru ori.

Cele mai mari creșteri au fost atestate în cazul importurilor de carne și lapte. În 2021 față de 2011, cantitatea de carne de vită adusă din afară a crescut de peste patru ori, cea de carne de porc – de aproape două ori și jumătate, iar cea de carne de pasăre – s-a dublat. Țările din care se importă cel mai des carne sunt Rusia, Germania, Ucraina, Polonia, Ungaria și România.

Importurile de lapte și smântână au crescut de cinci ori, de brânză și caș – de aproape trei ori, iar de unt – de peste 16 ori, principalii furnizori de lactate fiind România, Ucraina, Polonia, Belarus și Germania.

Expertul din cadrul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, a spus Europei Libere principala cauză din care R. Moldova a ajuns să importe cantități foarte mari de carne și lactate este declinul permanent al sectorului zootehnic. Numai numărul de bovine s-a redus de la 1,15 milioane de capete în anul 1980 până la 104.000 în 2022. S-au micșorat substanțial și suprafețele de pășunat, iar crescătorii de animale și păsări nu au suficienți pentru a moderniza fermele.

„Dacă vorbim de lapte, e dezastru și asta se vede cu ochiul liber în marketurile din Moldova. Peste tot, produse de import. Până la războiul din Ucraina, erau produse importate din România, Ucraina, Federația Rusă, Belarus, iar acum s-a schimbat situația puțin, dar și aici avem o acoperire a cererii interne de 66%. E un nivel care arată că noi importăm enorm, producem puțin și, practic, nu exportăm”, a precizat expertul în politici agricole.

De asemenea, Viorel Chivriga a menționat că R. Moldova are foarte puține ferme, sectorul animalier fiind concentrat în gospodăriile casnice, unde animalele și păsările sunt crescute pentru consum.

„Nu există nici dorință pentru a crește animale, atât timp cât importurile de carne au fost favorizate pe parcursul a trei decenii. Îmi aduc aminte de scandalurile legate de importurile de carne. Unii importatori obțin niște bani pe care i-ar face cu mult mai greu dacă ar crește producția în țară”, a mai spus Viorel Chivriga.

Datele statistice arată că nivelul de producție a acoperit consumul intern în 2021 în cazul culturilor cerealiere (de 2,2 ori) și al fructelor (de 2,6 ori), dar nu a fost suficient în cazul cartofilor (85%), al legumelor (79,5%), al cărnii (74%) și al laptelui (66%).