Moldova este cea mai vulnerabilă din Europa la schimbările climatice

Autoritățile moldovene, cu sprijinul donatorilor, lucrează în prezent la elaborarea Programului național de adaptare la schimbările climatice, Republica Moldova fiind văzută ca una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa în acest context. La modul practic, asta înseamnă să fie luate din timp măsuri ce ar ajuta țara să treacă mai ușor peste secetă, ploi torențiale, variații bruște de temperaturi sau ierni fără ninsori, scrie moldova.europalibera.org.

Scenariile climatice arată că, până în anul 2050, în Republica Moldova temperaturile vor crește cu aproximativ 2-3 grade Celsius în perioada de vară. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Silvia Pană-Carp, coordonatoare de programe de mediu și energie în cadrul PNUD Moldova, a precizat că astfel se vor adăuga 12 zile pe an fără precipitații și se vor reduce debitele de apă în râurile care sunt utilizate pentru irigare.

Unele efecte sunt deja vizibile. „Schimbările climatice vin cu călduri excesive, observăm o aridizare intensă în Republica Moldova, avem precipitații intense care rezultă în inundații, sau prea rare, care rezultă în secete”, a spus Silvia Pană-Carp.

Programul de adaptare la schimbările climatice, la care se lucrează acum, prevede măsuri ce urmează să fie aplicate până în anul 2030 și este focusat pe următoarele aspecte:

Soluții bazate pe date și evidențe pentru probleme din câteva sectoare-cheie, cum ar fi agricultură, sănătate, transport, inclusiv domeniul forestier.

Intervenții în domeniul agricol: promovarea speciilor adaptate la condițiile de secetă, stimularea achizițiilor de plase anti-grindină și a măsurilor care ar proteja culturile în perioada înghețurilor timpurii.

Creșterea suprafețelor împădurite, care este actualmente la cota de 11% din teritoriul Republicii Moldova – o acoperire prea mică pentru a atenua efectele schimbărilor climatice.

Silvia Pană-Carp notează că în acest proces vor fi implicate și autoritățile locale, care, cu suportul donatorilor, au șansa să realizeze proiecte locale. De exemplu, să instaleze panouri fotovoltaice pe clădirile publice, să împădurească suprafețe sau să curețe albiile râurilor pentru a preveni inundațiile.

Experta mai atrage atenția că fiecare cetățean în parte poate contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă își face locuința mai eficientă din punct de vedere energetic. Și asta pentru că peste 60% din pierderile care au loc în domeniul energetic se înregistrează în sectorul rezidențial, iar domeniul energetic este cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră în Republica Moldova.