“Luptă crâncenă” cu schimbările climatice în România

Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „nu a elaborat și implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii.”, informează News.ro, scrie digi24.ro.

De asemenea, nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege, este o altă concluzie a unui raport al Curţii de Conturi rezultat în urma unei misiuni de audit care a vizat intervalul 2000 – 2021.

Curtea de Conturi, precizează:”În ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale. Este de remarcat faptul că, de la ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1998) şi până în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), la nivel naţional nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului şi, implicit, al terenurilor agricole”.

Conform instituţiei, în domeniul îmbunătăţirilor funciare, MADR nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii.

”Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale”, notează Curtea.