Fertilizarea cu azot a rapiței în toamnă

Randamentul rapiței și rezistența sa peste iarnă depind în mare măsură atât de dezvoltarea din toamnă, cât și de nutriția din această perioadă.

O rapiță dezvoltată corespunzător ar trebui să se prezinte așa: 10-12 frunze complet dezvoltate, un diametru al rădăcinii corelat cu numărul de frunze și un sistem radicular profund înrădăcinat. O astfel de structură morfologică oferă plantei atât rezistență ridicată la îngheț, cât și regenerare adecvată după perioada de iarnă (creștere rapidă inițială). În același timp, chiar din toamnă, se formează muguri laterali (din faza a 5-6 frunze) și inflorescențe (din faza a 8 frunze), ceea ce înseamnă că randamentul viitor al rapiței este în mare măsură determinat.

Dezvoltarea în toamnă a rapiței

Când plantele sunt subdezvoltate și, în plus, subnutrite, au un sistem radicular slab, iar formarea de muguri laterali și formarea limitată a inflorescenței sunt întârziate. În culturile foarte slab dezvoltate aceste procese nu au loc până în primăvară, ceea ce poate reduce semnificativ potențialul de producție al plantelor, mai ales în situația unei ierni prelungite sau a unei primăveri reci. Dezvoltarea adecvată din toamnă este cu atât mai importantă cu cât sunt mai favorabile condițiile din primăvară și cu cât este mai scurtă perioada de la începutul vegetației de primăvară până la înflorire.

Azot toamna

Rapița dezvoltată corespunzător acumulează cea mai mare parte a azotului la începutul înfloririi, ceea ce înseamnă că la începutul primăverii trebuie să preia 140-180 kg N / ha din sol. Prin urmare, mai ales în situația unei ierni prelungite sau a unei primăveri reci, această condiție poate fi îndeplinită numai în culturile bine dezvoltate și hrănite în toamnă. În același timp, este de remarcat faptul că, chiar și atunci când primăvara este favorabilă, este foarte greu ca rapița dezvoltată slab în toamnă să ajungă la un nivel similar cu cea care s-a dezvoltat și hrănit corespunzător.

Cerințe nutriționale pentru rapiță

Rapița este una dintre plantele cu nevoi nutriționale foarte mari. Pentru o producție de 1 t / ha, consumă 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-60 kg Ca, 32 kg Mg și 20-30 kg S și cantități semnificative de microelemente. Țineți minte, nutriția adecvată a rapiței în toamnă este unul dintre factorii de bază responsabili atât pentru dezvoltarea plantelor, cât și pentru pregătirea pentru iarnă.

Întreaga doză de fosfor şi de potasiu şi 1/3 din doza de azot se vor aplica sub arătura de bază, iar restul de 2/3 din doza de azot va fi dată primăvara timpuriu. Acest lucru nu înseamnă, totuși, că rapița nu are nevoie și de alți nutrienți în toamnă, adică sulf și micronutrienți, inclusiv bor.

În Germania, în prezent, pe largi areale, pentru recolte de 4,5 – 5.0 to/ha se aplică doze de 180 kg/ha N, din care 90 kg în toamnă şi 90 kg în faza de buton floral

Fertilizarea să fie moderată

Fertilizarea doar cu azot, chiar și în cantități mari și la momente adecvate, este doar primul pas pentru a obține randamente ridicate.

În fertilizarea de toamnă a rapiței cu azot este necesar să fim moderați. Mai ales la plantele cu date de însămânțare timpurie, la soiurile cu o rată de creștere dinamică, după gunoi de grajd, în solurile bogate în humus (toamnă umedă și caldă). De asemenea, după culturi care au lăsat mult azot în sol (de exemplu, leguminoase) și în condiții favorabile mineralizării azotului organic. Fertilizarea excesivă cu această componentă accelerează creșterea plantelor. Ca rezultat, de exemplu, mugurul apical va fi excesiv de ridicat. Hidratarea în celulele tisulare crește, ceea ce crește susceptibilitatea plantelor la îngheț. Rezistența la îngheț a plantelor și la boli scade.

Un câmp de rapiță bine dezvoltat este capabil să absoarbă în toamnă 60-80 kg N / ha.

Când se recomandă să dai azot?

Sub arătura de bază, în primul rând. Este bine să folosiți îngrășăminte îmbogățite cu macroelemente secundare – magneziu și sulf. De asemenea, azotul este administrat și în momentul apariției neuniforme și întârziate, dar și atunci când există condiții nefavorabile pentru mineralizare, adică ploi abundente și temperaturi scăzute în același timp. Apoi, dacă este necesar, după răsărire, la 3-4 săptămâni după însămânțare, mai putem aplica o doză de 10-15 kg N / ha (uree sau azotat de amoniu sau o fertilizare foliară). Pe de altă parte, utilizarea azotului oarecum „pentru viitor” în octombrie nu este o soluție bună, mai ales în lunile noiembrie și decembrie. Nu va avea un efect pozitiv asupra randamentului și pregătirii plantelor pentru iarnă.