Fermierii suspendă protestele până luni, după discuțiile cu autoritățile

După două zile de proteste în mai multe raioane ale țării, cu blocaje pe drumuri naționale și la mai multe puncte de trecere a frontierei, fermierii au ajuns la masa negocierilor cu autoritățile. Reprezentanții agricultorilor au discutat la Parlament cu președintele Legislativului, Igor Grosu, ministrul Finanțelor, și ministra Agriculturii, încercând să obțină soluții pentru revendicările pe care le consideră vitale pentru supraviețuirea sectorului agricol. După discuții, părțile au convenit asupra unui răgaz până luni, când autoritățile urmează să vină cu un răspuns final.

În timp ce reprezentanții Asociației Forța Fermierilor purtau discuții cu autoritățile la Parlament, sute de agricultori continuau protestele în teritoriu. Cu tractoare și alte utilaje agricole, aceștia au blocat temporar mai multe drumuri naționale și accesul spre punctele de trecere a frontierei de la Leușeni, Sculeni, Palanca și Tudora, provocând perturbări în trafic și redirecționarea circulației pe rute alternative.

Fermierii spun că au recurs la aceste acțiuni după ce solicitările lor au rămas fără un răspuns clar. Principalele revendicări vizează renunțarea la majorarea cotei TVA în agricultură de la 8 la 20 la sută, rambursarea accizei la motorină și introducerea plăților directe la hectar, în special pentru agricultorii mici și mijlocii.

Agricultorii avertizează că majorarea TVA ar pune o presiune uriașă asupra unui sector deja slăbit de secetă, costuri ridicate la carburanți, fertilizanți și alte inputuri agricole. Ei susțin că o asemenea măsură ar accelera falimentul multor gospodării și ar genera scumpiri în lanț la produsele alimentare.

Subiectul a fost abordat pe larg în cadrul emisiunii „Actualitatea la Raport” de la AGRO TV Moldova, unde președintele Asociației Forța Fermierilor, Vadim Ciobanu, a explicat impactul pe care l-ar avea modificările fiscale asupra fermierilor.

VADIM CIOBANU, președintele Asociației Forța Fermierilor: ,, Dacă se majorează la 20% TVA, eu vă dau un simplu calcul, la o gospodărie de 500 de hectare, 600-700 de mii de lei trebuie fermierul să-i scoată cu taxa de 20%, el trebuie să-i scoată la sfârșit de an din vânzări sau de la fiecare cumpărare, pentru ca el să poată să achite statului. Noi acești bani nu îi avem, pentru că rentabilitatea la multe gospodării este împrejur de 10-11%.”

Potrivit lui Ciobanu, fermierii au acumulat în conturi aproximativ 3,5 miliarde de lei TVA, bani pe care îi consideră, practic, o creditare a statului din partea agricultorilor. Fermierii au propus autorităților ca sumele acumulate în conturile de TVA să poată fi utilizate pentru achitarea impozitelor și a altor obligații fiscale către stat. Potrivit agricultorilor, această măsură ar oferi un sprijin imediat gospodăriilor aflate în dificultate financiară.

Iar Eugen Sprîncean, fermier din raionul Criuleni, respinge argumentul autorităților potrivit căruia majorarea TVA nu ar influența prețurile finale, subliniind că agricultorii nu sunt cei care dictează prețurile pe piață. El explică faptul că prețul cerealelor este stabilit de traderi și de piața regională, nu de producători. Spre exemplu, dacă un kilogram de grâu este vândut astăzi cu 2 lei, agricultorul nu poate decide unilateral să-l vândă cu 2 lei și 30 de bani pentru a acoperi majorarea TVA.

Dacă traderul nu acceptă noul preț, fermierul rămâne cu marfa nevândută, iar costurile suplimentare se transformă în pierderi directe pentru producător.

EUGEN SPRÎNCEAN, fermier din Criuleni: ,,În realitate toți vom da faliment absolut. Noi nu avem capacitate de export ca să nu putem returna TVA-ul. Majoritatea produselor noastre care le producem noi nu sunt exportate. Noi nu înțelegem pentru cine a fost creat majorarea asta de TVA de la 8% la 20%. Noi dacă exportam, mai este logică. Noi nu exportăm. Sunt câteva companii care exportă, 3, 4, 5 la număr. Cred că ei o să aibă mai multe câștigate în urma scumpirilor. Populația va primi doar scumpiri la toate produsele în lanț.”

O altă îngrijorare a fermierilor ține de impactul asupra oamenilor din mediul rural, care depind direct de agricultură. Agricultorii spun că mulți localnici primesc anual, în schimbul arendei, grâu, făină, porumb, ulei sau chiar bani, iar dacă gospodăriile agricole vor fi afectate financiar, și acești oameni riscă să piardă un sprijin important pentru traiul de zi cu zi.

Fermierii avertizează că, în lipsa unor soluții concrete, sunt gata să revină în stradă și să reia protestele la scară largă.