Fermierii, între costuri record și prețuri în scădere la cereale

Deși recolta din acest an este una dintre cele mai bune din ultimii ani, agricultura moldovenească riscă să intre într-o nouă criză. Consultantul în afaceri și politici economice Alexandru Bădărău, avertizează că sectorul cerealier și oleaginos este afectat simultan de trei șocuri majore. Creșterea costurilor de producție, prăbușirea prețurilor la cereale și blocajele logistice, care ar putea pune în dificultate sute de fermieri și compromite pregătirea următorului sezon agricol.

Sectorul cerealier și oleaginos, principalul subsector agricol al Republicii Moldova după volumul exporturilor, traversează o perioadă de risc major, susține consultantul în afaceri și politici economice Alexandru Bădărău, autorul analizei.

Bădărău a menționat că agricultura a fost afectată în ultimii ani de secetă, înghețuri, creșterea costurilor la carburanți și îngrășăminte, precum și de efectele războiului din Ucraina asupra pieței cerealelor. În aceste condiții, rezervele financiare ale multor fermieri s-au epuizat, iar peste 450 de agricultori se află deja în incapacitate tehnică de plată, majoritatea din sudul țării.

Primul șoc identificat în analiză este explozia costurilor de producție. Războiul din Iran și scumpirea energiei au dus la majorarea rapidă a prețului motorinei și al îngrășămintelor, iar costurile directe pentru cultivarea unui hectar au ajuns la cel puțin 12 mii de lei, fără a include dobânzile, amortizarea utilajelor și alte cheltuieli administrative.

Al doilea șoc este legat de blocarea exporturilor maritime ale Ucrainei. În urma atacurilor asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa, exporturile ucrainene au fost afectate, iar fermierii din țara vecină sunt nevoiți să vândă cerealele la prețuri foarte mici. Potrivit analizei, această situație a dus la reducerea imediată a prețurilor de achiziție și în Republica Moldova, unde grâul s-a ieftinit cu aproximativ 40 de bani pe kilogram în doar câteva zile. În aceste condiții, veniturile agricultorilor abia acoperă costurile directe de producție, iar multe exploatații riscă să înregistreze pierderi.

Cel de-al treilea factor este presiunea asupra infrastructurii logistice. Portul Internațional Liber Giurgiulești, singura ieșire maritimă a Republicii Moldova, deservește atât exporturile moldovenești, cât și tranzitul mărfurilor din Ucraina. Autorul avertizează că supraaglomerarea căilor de transport poate întârzia exporturile producătorilor autohtoni și poate reduce competitivitatea acestora pe piețele externe.

În analiza sa, Alexandru Bădărău avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente, mulți fermieri nu vor avea resurse financiare pentru a înființa culturile din toamna acestui an. De asemenea, este semnalat riscul ca cereale importate din Ucraina să fie reexportate drept produse moldovenești, fapt care ar putea afecta credibilitatea Republicii Moldova pe piața Uniunii Europene.

Pentru a limita efectele crizei, autorul propune un set de măsuri imediate și pe termen mediu. Printre acestea se numără prioritizarea exporturilor moldovenești prin infrastructura națională, reintroducerea temporară a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina, declararea situației de forță majoră în agricultură, rambursarea accizei la motorina utilizată de fermieri și facilitarea restructurării creditelor agricole.