Cum a fost acest an pentru agricultorii din România

Producţia de porumb boabe obţinută de pe 1,529 milioane hectare – aproape 60% din suprafaţa însămânţată în primăvară – a depăşit 8,4 milioane de tone, în timp ce recolta de floarea-soarelui totalizează 2,97 milioane de tone de pe 97% din suprafaţa recoltată, respectiv 1,21 milioane hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES.

Datele operative privind situaţia recoltărilor la principalele culturi de primăvară au fost transmise de către Direcţiile pentru Agricultură Judeţene şi centralizate la nivelul MADR până la data de 20 octombrie 2021, campania de recoltare fiind încă în derulare.

De asemenea, la soia s-au recoltat 93.776 hectare până la data menţionată (62,92% din suprafaţa însămânţată), cu o producţie totală de peste 219.200 tone, iar la sfeclă de zahăr s-au recoltat 8.340 hectare (38,51% din suprafaţa însămânţată), producţia fiind de peste 367.730 tone. În ceea ce priveşte cartoful de toamnă, campania de recoltare este aproape de final, respectiv 123.850 hectare (96,44% din suprafaţa însămânţată) şi o producţie de peste 1,984 milioane tone.

„Anul agricol 2020-2021 evidenţiază în sectorul vegetal rezultate foarte bune şi bune în ceea ce priveşte producţiile medii şi totale atât la culturile de toamnă, cât şi la culturile de primăvară. La principalele culturi de toamnă atât producţia totală obţinută la această dată cât şi producţia medie realizată au valorile cele mai ridicate din ultimii 10 ani”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Astfel, la grâu s-a obţinut producţie totală de peste 11,445 milioane tone şi un randament de 5.316 kg/ha, iar la orz, peste 1,885 milioane tone şi o medie de 5.599 kg/ha. Şi la orzoaică şi rapiţă, producţia medie realizată este cea mai ridicată din ultimii 10 ani, respectiv 5.220 kg/ha şi 3.022 kg/ha.

Potrivit sursei citate, producţia totală, în special la cereale şi oleaginoase, indică valori care depăşesc necesarul de consum intern, ceea ce asigură un potenţial stoc, disponibil şi pentru operaţiuni comerciale.

„Având în vedere evoluţiile favorabile ale preţurilor pe burse, produsele româneşti beneficiază de indicatori pozitivi pe pieţele mondiale, iar aceste evoluţii sunt favorabile atât producătorilor agricoli autohtoni, precum şi operatorilor economici din sectoarele de procesare – depozitare – comercializare”, arată oficialii MADR.

Agricultura din România are însă nevoie de investiţii semnificative în anii următori în depozitare şi unităţi de procesare atât pentru sectorul vegetal cât şi în zootehnie, în cercetare şi inovare, în noile tehnologii şi modele de producţie care să permită utilizarea durabilă a resurselor şi adoptarea de soluţii digitale.

„Este necesar ca sectorul agricol din România să intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriţie în creştere la nivel mondial şi pentru a răspunde provocărilor climatice. Importanţa acestor tehnologii rezidă în faptul că îi ajută pe fermieri să producă mai mult cu mai puţine resurse, însă pot contribui, de asemenea, şi la combaterea schimbărilor climatice prin furnizarea de produse de calitate cu impact minim asupra mediului”, mai spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

De asemenea, pe lângă avantajele economice – profitabilitate şi competitivitate – agricultura de precizie contribuie la îndeplinirea unor obiective ale Politicii Agricole Comune 2021-2027, cel puţin la nivelul ambiţiei din „noua arhitectură verde” şi ale strategiei „Farm to Fork”, cum ar fi: reducerea pesticidelor; managementul nutrienţilor; reducerea consumului de antibiotic; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; creşterea suprafeţelor pentru agricultură ecologică.

„Toate aceste obiective ale noii Politicii Agricole Comune 2021-2027 au fost asumate şi de România şi trebuie implementate printr-o strategie coerentă la nivel naţional„, au mai transmis oficialii de la Agricultură.

Seceta extremă cu care s-a confruntat în România în 2020, una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani, a redus la jumătate producţia vegetală. Astfel, producţia totală de cereale boabe a scăzut anul trecut la puţin peste 17 milioane de tone, faţă de 30,41 milioane de tone în 2019.

Potrivit datelor MADR, recolta de porumb boabe a înregistrat un recul de circa 45% în 2020, totalizând 9,63 de milioane de tone, comparativ cu cele 17,43 milioane de tone obţinute în 2019. România a obţinut doar 6,4 milioane de tone de grâu anul trecut, în timp ce în 2019 a recoltat 10,29 milioane de tone, iar la floarea soarelui recolta a fost de 2,07 milioane de tone, faţă de 3,57 milioane de tone în 2019.