Credincioșii au intrat în Săptămâna Patimilor

Săptămâna mare, numită și Săptămâna Patimilor, este ultima din postul Sfintelor Paște. În această perioadă, credincioşii se pregătesc de sărbătoarea Învierii lui Hristos.

Tradiţia spune că în următoarele zile se ţine post negru, adică se mânâncă abia după asfinţitul soarelui.

În Lunea Mare, bucatele sunt gătite fără ulei. În Marţea Seacă, gospodinele nu muncesc din greu, iar bărbaţiii pot să lucreze în câmp.

În a treia zi din săptămână, potrivit Bibliei, oamenii îşi amintesc de păcătoasa care se pocăieşte în faţa Domnului şi de Iuda, ucenicul care l-a vândut pe Hristos.

În Joia Mare, în biserici, are loc Denia celor 12 Evanghelii şi se aminteşte despre spălarea picioarelor Apostolilor de către Mântuitorul Hristos şi Cina cea de Taină.

Tot în Joia Mare, se ține post cu mâncare uscată, la biserici, nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

Femeile coc pască şi vopsesc ouăle. Se mai spune că în această zi, morţii se întorc la casele lor. În cimitire, se aprind focuri. Iar creştinii duc la biserică vin şi colaci şi le dau de pomană.

În Vinerea Patimilor, nu se oficiază Sfânta Liturghie. Este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce.

Se ține post aspru, nu se bea şi nu se mănâncă nimic, până nu se scoate din biserică Sfântul Aer.

Dacă va ploua, anul va fi unul mănos. Cine se scufundă în apă rece de trei ori, va fi sănătos tot anul.

Sâmbătă, se sacrifică mielul şi se fac ultimele pregătiri de Paşte. Înainte de a pleca la slujba de înviere, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul pe care îl ia la biserică, pentru sfinţire.

În Săptămâna Mare, este bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu cei cu care au fost în duşmănie.