Cândva, monedă de schimb, acum, pe toate gardurile…

În timp ce marii creatori de modă din străinătate folosesc lâna ca materie primă și fac din ea haine scumpe, în Moldova, această industrie este pe cale de dispariție.

Crescătorii de ovine și caprine se plâng că sunt nevoiți să arunce producția, care a ajuns la un preț de nimic.

„Noi nu avem preț, aven bătaie de joc. Eu nici nu am dat lâna, când a venit cumpărătorul după ea, i-am zis de ce nu mi-ai spus prețul apoi să decid dacă să vii. Mi-a propus trei lei pentru un kg, mi s-a ridicat tensiunea și i-am zis să părăsească gospodăria mea că nu-l rezist”, afirmă Pavel Prisăcaru, Președinte Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine.

Lâna a ajuns să coste doi lei kilogramul, din cauza monopolului din acest domeniu.

„Minim 12-13 lei. Acum cinci-șase ani, era 19 lei, la noi în Moldova este o firmă care deține monopolul și în fiecare an scade cu trei, patru lei. Au mers pe ideea că oricum ei o cumpără și de aceea prețul a scăzut la doi-trei lei. Fermierii au vândut-o doar că venea mașina după ea și le făcea ordine, numai să nu o arunce la râpă.”

Pavel Prisăcaru își amintește cu nostalgie de vremurile când părinții se ocupau cu oieritul, iar comercializarea lânii era destul de profitabilă.

„Îmi aduc aminte când eram copil, părinții meu au vândut lâna la Arciz. Au luat o sumă mare de bani pentru acele timpuri, tot din acei bani au cumpărat și o mașină mare cu cereale din Ucraina. Deci era foarte profitabil să vinzi lâna. Acum noi plătim la o persoană să tundă oaia 15-20 de lei, avem în medie două trei kilograme de lână și practic nu ne recuperăm banii investiți pe tuns.”

Chiar dacă obiceiurile de altă dată se uită și nu prea se confecționează bundițe și căciuli din pielicele de miel, în ziua de azi, lâna se folosește și în construcții.

„În România, cineva prelucrează lâna pentru termoizolare, eu sper că vom găsi și la noi pe cineva să investească în acest domeniu. O altă afacere mai mică, este o persoană care de mai mulți ani confecționează plapumi, saltele și perne din lână. Ele sunt ecologice.”

Președintele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine din Moldova este de părere că crescătorii de animale sunt obligați să promoveze produsele din lână și pielicele.

„Sarcina noastră, a Asociației, este să promovăm produsele de oierit. Dacă noi nu vom purta o bundiță, dacă nu vom avea pe cap o căciulă de miel, nimeni nu o va face. Am fost în raionul Șoldănești și Florești, unde s-a vorbit despre pielicelele și căciulile de oaie. Eu le-am zis oamenilor: „Dacă noi nu purtăm o bundiță ca exemplu, cine o va purta? Și noi ne plângem că nu avem unde prelucra, totul începe de la noi, noi trebuie să fim un exemplu.”

De-a lungul timpului, în aproape toate culturile, lâna era folosită ca monedă de schimb.