Care este probabilitatea unei alte pandemii globale precum COVID-19?!

Pandemia COVID-19 ar putea fi cea mai mortală epidemie virală pe care a cunoscut-o lumea în mai bine de un secol, dar, statistic, astfel de evenimente extreme nu sunt atât de rare pe cât am putea crede, arată un nou studiu.

Studiul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a folosit o evidență nou adunată a focarelor de boli noi din ultimii 400 de ani pentru a estima intensitatea acestor evenimente și probabilitatea anuală ca acestea să se repete.

Studiul a constatat că probabilitatea unei pandemii cu un impact similar cu cel al COVID-19 este de aproximativ 2% în orice an, ceea ce înseamnă că o persoană născută în anul 2000 ar avea aproximativ 38% șanse de a se confrunta cu una până în prezent.

Iar această probabilitate nu face decât să crească, ceea ce, potrivit autorilor, evidențiază necesitatea de a ajusta percepția riscurilor pandemice și așteptările privind pregătirea.

„Cea mai importantă concluzie este că pandemiile mari precum COVID-19 și gripa spaniolă sunt relativ probabile”, spune coautorul William Pan, profesor asociat de sănătate globală a mediului la Universitatea Duke. Înțelegerea faptului că pandemiile nu sunt atât de rare ar trebui să crească prioritatea eforturilor de prevenire și control în viitor, spune el.

Studiul, condus de Marco Marani de la Universitatea din Padova, Italia, a folosit noi metode statistice pentru a măsura amploarea și frecvența epidemiilor de boli pentru care nu a existat o intervenție medicală imediată în ultimele patru secole.

Analiza, care a acoperit un șir de agenți patogeni ucigași, inclusiv ciuma, variola, holera, tifosul și noile virusuri gripale, a constatat o variabilitate considerabilă în ceea ce privește ritmul în care au avut loc pandemiile în trecut. Dar au identificat, de asemenea, tipare care le-au permis să descrie probabilitatea ca evenimente de dimensiuni similare să se repete.

În cazul celei mai mortale pandemii din istoria modernă – gripa spaniolă, care a ucis peste 30 de milioane de oameni între 1918 și 1920 – probabilitatea ca o pandemie de magnitudine similară să se producă a variat între 0,3% și 1,9% pe an în perioada de timp studiată. În altă ordine de idei, aceste cifre înseamnă că este probabil din punct de vedere statistic ca o pandemie de o asemenea amploare să apară în următorii 400 de ani.

Dar datele arată, de asemenea, că riscul unor epidemii intense crește rapid. Pe baza ratei tot mai mari cu care agenți patogeni noi, cum ar fi SARS-CoV-2, s-au dezlănțuit în populațiile umane în ultimii 50 de ani, studiul estimează că probabilitatea apariției unor noi focare de boală va crește de trei ori în următoarele câteva decenii.

Utilizând acest factor de risc crescut, cercetătorii estimează că o pandemie de o amploare similară cu COVID-19 este probabilă într-un interval de 59 de ani, un rezultat despre care scriu că este „mult mai mic decât se așteptau intuitiv”. Deși nu a fost inclusă în lucrarea PNAS, cercetătorii au calculat, de asemenea, probabilitatea unei pandemii capabile să elimine toată viața umană, găsind-o probabilă din punct de vedere statistic în următorii 12.000 de ani.

Asta nu înseamnă că putem conta pe o amânare de 59 de ani de la o pandemie de tip COVID și nici că suntem feriți de o calamitate de amploarea gripei spaniole pentru încă 300 de ani. Astfel de evenimente sunt la fel de probabile în orice an din acest interval, spune Gabriel Katul, profesor de hidrologie și micrometeorologie la Duke și un alt autor al lucrării.

„Când o inundație de 100 de ani are loc astăzi, se poate presupune în mod eronat că ne putem permite să așteptăm încă 100 de ani înainte de a experimenta un alt eveniment de acest gen”, spune Katul. „Această impresie este falsă. Se poate avea parte de o altă inundație de 100 de ani în anul următor”.

În calitate de cercetător în domeniul sănătății mediului, Pan poate specula cu privire la motivele pentru care focarele devin tot mai frecvente, menționând că creșterea populației, schimbările în sistemele alimentare, degradarea mediului și contactul tot mai frecvent între oameni și animalele purtătoare de boli pot fi factori semnificativi. El subliniază că analiza statistică a urmărit doar să caracterizeze riscurile, nu să explice ce le determină.

Dar, în același timp, el speră că studiul va declanșa o explorare mai profundă a factorilor care ar putea face ca pandemiile devastatoare să devină mai probabile – și cum să le contracarăm.

„Acest lucru indică importanța unei reacții timpurii la focarele de boală și a dezvoltării capacității de supraveghere a pandemiilor la scară locală și globală, precum și pentru stabilirea unei agende de cercetare pentru a înțelege de ce focarele mari devin tot mai frecvente”, spune Pan.

Sursa informației: https://globalhealth.duke.edu/news/statistics-say-large-pandemics-are-more-likely-we-thought