Asigurarea riscurilor de producție în agricultură, în pericol

Dacă nu vor fi operate modificări legislative, există riscul ca, la un moment dat, companiile de asigurări să nu mai presteze servicii de asigurare a culturilor agricole pentru situațiile de calamități naturale. Îngrijorările au fost formulate în cadrul unor consultări publice pe marginea proiectului de lege cu privire la asigurarea riscurilor de producție în agricultură și piscicultură, desfășurate pe platformă parlamentară.

Vitalie Banaru, directorul unei companii de asigurări, a declarat că e nevoie de legi care să faciliteze asigurarea în agricultură pe mai multe dimensiuni, transmite știri.md cu referire la IPN.

Vitalie Banaru, director, companie de asigurări: „În luna aprilie 2022, Parlamentul a votat Legea 92, care face imposibilă asigurarea unor categorii de culturi. Agricultorii nu vor putea beneficia de subvenții în urma înghețurilor, secetei sau grindinei. Spre exemplu, grâul, rapița, orzul. Contractul se încheie în luna noiembrie. Sunt trei tipuri de risc: îngheț, secetă, grindină. Se fac inspecții, se determină prealabil procentul pagubei, formăm rezerve de daună, după ce are loc recoltarea, noi participăm la recoltare, stabilim cât s-a recoltat, cât s-a asigurat și formăm dosarul spre achitare. Acesta este procesul. Noi achităm în avans aceste pagube, iar la moment avem două dosare pentru care banii încă nu au venit de la AIPA”, a remarcat Vitalie Banaru.

Potrivit lui, în actuala redacție, legea blochează activitatea companiilor de asigurări.

Călin Tomuleț, director, companie de asigurări: „În cazul în care persoana își asigură plantația în luna noiembrie, iar în ianuarie vine clientul și constatăm că are înghețată plantația sută la sută, nu așteptăm recoltarea, că nu avem ce aștepta, agricultorul trebuie să însămânțeze plantația și este foarte greu să îi spui agricultorului că trebuie să aștepte. Și în acest moment, scoți banii din buzunar și îi dai”, a menționat Călin Tomuleț, directorul unei alte companii de asigurări.

Directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, afirmă că lucrurile se agravează pe an ce trece.

Alexandru Slusari, director executiv, Forța Fermierilor: „Noi în 2023, avem fondul de subvenționare cu 250 de milioane mai mare decât anul precedent. Respectiv, având în vedere alte cheltuieli, rămân doar 300 de milioane, dacă acesta nu va fi suplinit, atunci există riscul ca multe contacte încheiate vor fi achitate în mai, iunie 2024”, spune Alexandru Slusari.

Deputatul Iulia Dascălu a remarcat că agricultorii au nevoie de companii care să le asigure plantațiile, iar statul și alți actori vizați trebuie să găsească soluții optime.

Iulia Dascălu, deputat: „Noi trebuie să dezvoltăm piața de asigurări și toți să fie tratați la fel. Mă întreb ce se va întâmpla în 2024 dacă în 2023 situația este și mai grea. Există riscul ca la un moment dat să nu vrea să asigure culturile agricole”, a declarat Iulia Dascălu.